is.
(Ar. halka). Halka.
Türk Lehç. : Kırım. – alqa ;
Rom: s. 1. Belciug, inel. 2. Podoabe în formă de verigă.(inel, verighetă; brăţară). 3. Obiect în formă de inel. 4. Verigă de lanţ. 5. Sp. İnele;
aparat de gimnastică. 6. fig. Verigă,
element de legătură.
