ABALAŞMAK

ABALAŞMAK (abalaşmaq) işteş. f.

1. Birlikte abalamak (1-4).
2. Karşılıklı, birbirine karşı abalamak (1,3).

Rom.  v.

1. Forma coactivă a verbului abalamak (1-4) : a) A lătra (mai mulţi câini deodată). b) A alerga (în haită) c) fig. A ţipa (în cor) d) A se târî (laolaltă cu alţii).
2. Forma de reciprocitate a verbului abalamak (1-3) : a) A lătra unul la altul, b) A se repezi unul la altul, c) fig. A ţipa unul la altul.